Vorbim cu Maica Domnului şi-i spunem…

Dintre îndemnurile pe care le primim la sfintele slujbe în legătura cu Maica Domnului, cele mai obişnuite sunt sa o pomenim pe Maica Domnului şi sâ o mărim pe Maica Domnului. Suntem îndemnaţi să o pomenim pe Maica Domnului când ni se spune „Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita, Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara
Maria cu toţi sfinţii să o pomenim”, iar noi răspundem cu o rugăciune: „Preasfântă Născătoare
de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi”.
Îndemnul sa o mărim pe Maica Domnului îl primim când ni se spune: „Pe Născătoarea de
Dumnezeu şi Maica luminii, întru cântări cinstind-o, să o mărim”. De cele mai multe ori la
acest îndemn răspundem cu o alcătuire din veacul al VIII-lea, o alcătuire scrisă de Cosma Melodul şi care s-a răspândit în Sfânta noastră Biserică: „Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărita fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim”.
Vorbim cu Maica Domnului şi-i spunem: Da, Maică, te mărim! Te mărim pentru că „eşti mai cinstită decât heruvimii”, adică mai cinstită decât cei care sunt în apropierea lui Dumnezeu, fiinţele cereşti care se numesc heruvimi şi care aduc mărire lui Dumnezeu. Mai sunt şi alte fiinţe preamăritoare de Dumnezeu, din imediata apropiere a lui Dumnezeu, serafimii. Şi zicem
către Maica Domnului: „Eşti mai mărită, fără de asemănare, decât serafimii”. Eşti mai presus de heruvimi, eşti mai presus de serafimi, pentru că „fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut” şi de aceea, pe tine, „Născătoare de Dumnezeu, te mărim”.

Arhim. Teofil Părăian, Maica Domnului – Raiul de taină al Ortodoxiei