Cine-l socoteşte pe Dumnezeul Cel Viu ca întâia pricină a lumii, acela vede, citeşte şi cunoaşte duhul şi viaţa lumii

Cine socoteşte datoria drept sumă a moralei, acela vede şi citeşte numai slovele din cartea despre morală. Însă cine socoteşte dragostea drept sumă a moralei, acela vede, citeşte şi cunoaşte duhul şi viaţa moralei. La fel se întâmplă şi în împărăţia cea mare a lumii: cine socoteşte legile fireşti ca cea dintâi pricină a lumii, acela cunoaşte numai coperta cărţii despre lume.

Cine socoteşte sufletul ca întâia pricină a lumii, acela vede şi citeşte numai slovele din cartea despre lume. Iar, cine-l socoteşte pe Dumnezeul Cel Viu ca întâia pricină a lumii, acela vede, citeşte şi cunoaşte duhul şi viaţa lumii. Dragostea este slobodă de toate legile omeneşti şi fireşti, şi mai înaltă decât toate datoriile.

Sfântul Nicolae Velimirovici, Gânduri despre bine și rău, Editura Predania, București, 2009 – fragment