Aşteptăm smeriţi şi credincioşi victoria totală a lui Dumnezeu împotriva diavolului şi a ispitelor lui

Cândva se va instaura şi pe pământ împărăţia lui Dumnezeu. Oricum am fi noi, oamenii, toţi suntem fiii Tatălui Ceresc, Care se întristează pentru păcatele omeneşti şi Care se bucură pentru virtuţile omeneşti. Iar noi, oamenii, care năzuim la ceruri ne rugăm necontenit: „Să vie împărăţia Ta, Doamne! Precum în cer, aşa şi pe pământ”.
Acum însă satana îşi face de cap! Până când? Până când va fi legat de Bunul Dumnezeu pe o mie de ani. Abia în acele timpuri va triumfa credinţa pe pământ. Iar noi suntem datori să păstrăm puritatea credinţei şi să luptăm victorioşi cu păcatul şi cu stăpânul veacului acestuia – satana.
Duhovnicul este egal – fie preot de mir, fie călugăr ca viaţă îmbunătăţită. Mai întâi să fie dotat cu bunătate sufletească. Şi foarte atent, dar fără răutate la păcatele omeneşti, căci acela care îl iartă pe penitent este Bunul Dumnezeu. Duhovnicul consfinţeşte bunătatea lui Dumnezeu, iertându-l pe cel păcătos, iar pe cel greşit, îndreptându-l la Sfânta împărtăşanie. Harul iertător vine de la Bunul Dumnezeu atunci când părintele duhovnic pronunţă formula e iertare.
De spovedanie poate uza orice creştin şi cât mai des. Sfânta împărtăşanie, care este cununa harului divin, se acordă creştinului mai rar – de obicei în cele patru posturi, la boală, ori pe patul de moarte — când i se acordă ultima împărtăşanie, după o totală şi sinceră mărturisire.
Acest creştin în clipa morţii este sigur că va deveni cetăţean al Raiului. Pentru marii păcătoşi, ca o mângâiere, este sfânta aghiasmă de la Bobotează. Pe patul de moarte duhovnicul îl va împărtăşi chiar şi pe cel mai mare păcătos, căci pe tot omul îl va judeca numai Bunul Dumnezeu, în cazul acesta, ca şi în alte cazuri, duhovnicul este instrumentul prin care lucrează
Bunul Dumnezeu în sufletul omului. Iar preotul este, în toate actele cultice, instrumentul prin care vorbeşte omului sau oamenilor Bunul Dumnezeu. Harul lui Dumnezeu se coboară la om direct şi iertător, fiind la voinţa lui Dumnezeu. Harul divin se coboară la om prin slujbele divine şi prin Sfintele Taine îngăduite de Dumnezeu omului dotat cu harul preoţiei. Aşteptăm smeriţi şi credincioşi victoria totală a lui Dumnezeu împotriva diavolului şi a ispitelor lui. Căci
Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne spune nouă cum le-a spus mai întâi Apostolilor: îndrăzniţi, căci Eu am biruit lumea!

Preot Dimitrie Bejan, Bucuriile suferintei I