Arătarea aceasta e evidenţa supremei realităţi

Dumnezeu se arată minţii sau puterii noastre de sesizare -duhovnicească a prezenţii Lui numai când aceasta este adunată înlăuntrul inimii, adică în intimitatea ultimă a fiinţei umane, care are totodată un caracter emoţional, o capacitate şi o pornire iubitoare. Arătarea aceasta a lui Dumnezeu e o supremă lumină, e evidenţa supremei realităţi, oare e totodată suportul propriei noastre existenţe. Mintea ia atunci forma nehotărnicită a lui Dumnezeu şi capătă lumina evidenţei proprii asemenea celei a evidenţei lui Dumnezeu. Lumina sau evidenţa aceasta se întinde peste toate.

Pr. Dumitru Stăniloae, Note subsol în Filocalia vol.VII