Mântuirea nu se câștigă cu o faptă răzleață

Noi nu stim tainele lui Dumnezeu: pe cine mântuieste din lume si pe cine osândeste. Dacă pe cel ce se sălbăticeste asupra ta, din pricina întunecimii sale, îl stie Dumnezeu că se va mântui, mântuirea lui o va face si cu ajutorul tău, prin aceea că-ți dă darul răbdării, al iertării din inimă (Matei 18, 35) si al rugăciunii. Astfel pentru smerenia ta îl va birui Dumnezeu si va alunga duhul potrivnic dintr-însul. Dacă însă fratele acela mai are de chinuit în robie străină, sau chiar îsi va pierde sufletul, la purtarea ta cea după Dumnezeu, răutatea lui va creste si se va sălbătici cu totul împotriva oamenilor si împotriva lui Dumnezeu. Prin urmare, nicidecum să nu uităm că ostasi (2 Timotei 2, 3) ai lui Dumnezeu suntem. Deci fii destoinic, suflete, stiind cui crezi (2 Timotei 1, 12), cu ale cui arme bați război (2 Corinteni 10, 4), cine îți ajută, – ca să nu piardă Dumnezeu pe cineva pentru neiscusința ta. De aceea au zis Părinții că pricina mântuirii este aproapele.

Mântuirea nu se câstigă cu o faptă răzleață, ci presupune si o față socială; nimeni nu se mântuieste singur; de mântuirea sa se mai leagă o mulțime de oameni.

Darul mântuirii se dobândeste chiar ca dar, cu mare luptă.

Până la judecata din urmă, mântuirea se poate dobândi oriunde, si pe câmpuri de bătaie; si se poate dobândi si din iad; si se poate pierde oriunde, si în mănăstiri, si în ceata sfinților Apostoli, si s-a pierut si în Rai. Tâlharul, răstignit pentru faptele sale, a sărit de pe cruce în Rai si Lucifer ca fulgerul a căzut din Ceruri. Orbul din nastere capătă vederea si a văzut pe Dumnezeu si a vorbit cu El, iar fariseii templului o pierdeau zicând că-i păcătos si are drac (Matei 9, 34). Cereau semn (Luca 11, 29) si umblau să omoare pe Lazăr, cel înviat a patra zi din morți. Orbia răutății, stând de-a pururi împotriva Adevărului, nu are leac, dar are pedeapsă. Inima înfrântă si smerită însă, Dumnezeu nu o va urgisi. De aceea, înfruntând mândria, a zis că vamesii si păcătoasele vor lua-o înaintea „drepților” (celor ce se cred drepți n.n.) (Matei 21, 31), în Împărăția Cerurilor si că se face bucurie în Ceruri pentru un păcătos ce se întoarce (Luca 15, 7).

O sinteză a gândirii părintelui Arsenie Boca în 800 de capete