Ce este Sfânta Spovedanie?
Sfânta Spovedanie, numită şi Mărturisire sau Pocăinţă, este una din cele şapte Sfinte Taine ale Bisericii lui Hristos, de aceeaşi importanţă pentru mântuire ca şi Sfântul Botez. Pentru aceasta Spovedania se mai numeşte şi „al doilea Botez”. Căci Botezul spală şi iartă, pe lângă păcatul strămoşesc, toate păcatele făcute de la naştere până în clipa săvârşirii lui. Iar Taina Mărturisirii dezleagă şi iartă toate păcatele făcute de la Botez şi de la ultima spovedanie, până în clipa mărturisirii.
Când a fost întemeiată Taina Sfintei Spovedanii?
Taina Mărturisirii sau Spovedaniei a fost întemeiată de Domnul nostru Iisus Hristos chiar în ziua învierii, seara, cînd a intrat la ucenicii Săi prin uşile încuiate şi, suflând asupra lor, le-a zis: Luaţi Duh Sfânt; cărora le veţi ierta păcatele, vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute (loan 20,22-23).
Ce ne învaţă Mântuitorul nostru Iisus Hristos prin aceste cuvinte?
Iisus Hristos ne învaţă pe toţi că nu este mântuire fără mărturisirea regulată a păcatelor la duhovnic şi fără iertare, dezlegare şi pocăinţă, adică părăsirea păcatelor.
Care sunt condiţiile canonice obligatorii ale Sfintei Spovedanii?
Pentru ca mărturisirea păcatelor să fie primită la Dumnezeu şi creştinul să primească dezlegare, Spovedania trebuie să împlinească următoarele condiţii canonice:
– Să fie făcută liber, adică de bunăvoie, iar nu silită;
– Să fie completă, adică să ne mărturisim toate păcatele din copilărie şi de la ultima spovedanie, iar nu pe unele să le mărturisim şi pe altele mai grele să le tăinuim sau să le spunem altui duhovnic, din cauza ruşinii şi a mândriei;
– Mărturisirea să fie secretă, adică să se facă în taină şi individual, ca nimeni să nu ştie păcatele aproapelui, iar nu în bloc, adică în comun, cum obişnuiesc unii preoţi de astăzi, călcând canoanele Bisericii şi desfiinţând taina;
– Mărturisirea păcatelor să se facă la preoţi iscusiţi şi cu multă umilinţă şi zdrobire de inimă, iar nu în grabă şi fără căinţă;
– Credinciosul să primească canonul dat de duhovnic şi să promită că părăseşte definitiv păcatele făcute;
– Dacă condiţiile canonice de mai sus sunt împlinite, duhovnicul este dator să facă dezlegarea păcatelor mărturisite, punînd mâinile pe capul credinciosului care stă în genunchi. Fără respectarea acestor condiţii canonice obligatorii, mărturisirea nu are valoare harică, iar credinciosul nu poate fi dezlegat de păcate.
Care este momentul haric principal al Sfintei Spovedanii?
Momentul haric principal al Sfintei Spovedanii este momentul dezlegării păcatelor pe care o face preotul la urmă, prin punerea mâinilor în chipul crucii pe capul credinciosului, zicând aceste cuvinte:”… şi eu nevrednicul preot şi duhovnic, cu puterea ce-mi este dată, te iert şi te dezleg de toate păcatele, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin”.
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Rânduiala Sfintei Spovedanii și a Sfintei Împărtășanii, Ed. Mitropoliei Moldovei și a Bucovinei, Iași, 1993