În faţa oricărei situaţii-limită, omul află cine este

Crede-mă, prietene, acolo unde eu credeam că viaţa mea va lua sfârşit, abia acolo ea a început. Până la călugărie, omul este un adolescent care-şi admiră muşchii în oglindă, dar după călugărie el intră în luptă. În faţa oricărei situaţii-limită, omul află cine este, fie moartea unei persoane dragi, fie că nimereşte în puşcărie pe nedrept, însă călugăria este toate acestea la un loc, pentru că un călugăr îşi îngroapă oamenii iubiţi şi totodată se întemniţează pe sine pentru toată viaţa. Aici se descoperă omul.

Ieromonah Savatie Baştovoi, Dragostea care ne sminteşte, Editura Marineasa, Timişoara, 2003 – fragment