Gelozia trupească este proprie omului grosolan

Gelozia trupească este proprie omului grosolan. Cu cât este mai duhovnicească personalitatea soţului, cu atât mai deplin încredinţează soarta familiei sale în mâinile lui Dumnezeu, şi ca atare cu atât mai profund şi mai din inimă se roagă pentru neclintirea păcii şi înţelegerii din familie, şi tocmai în rugăciunea către Dumnezeu exprimă şi revarsă, plângând, tot ce în căsniciile păgâneşti se revarsă pe capul jumătăţii uşuratice. Soţul creştin atent nu poate să nu bage de seamă până şi cele mai mici abateri din inima şi din gândurile iubitei, nu poate să nu vadă primejdiile şi smintelile care bat mereu la uşa familiei.

Dar cât de diferit se poartă soţii! Unii ţipă la soţiile lor, alţii le lovesc, alţii nu mai vorbesc cu ele, alţii stau cu faţa întunecată şi mormăie răspunsuri monosilabice la tot ce spune soţia… Pe când alţii nu ridică glasul, ci pe un ton prevenitor, aşa cum salută de obicei, îşi întreabă soţiile sau îşi arată neliniştea fără să piardă nici tandreţea, nici încrederea, nici iubirea. Şi această întrebare, această îngrijorare, care vine dintr-o inimă curată şi virtuoasă, vor fi cu mult mai eficace decât pozele exterioare sau decât grosolăniile, chiar dacă acestea sunt insuflate dragostea jignită.

Protoiereul Artemie Vladimirov

Cum să întemeiem o familie ortodoxă, Editura Sophia – fragment