Părinte, vine sfârşitul lumii?

Cu multă anticipaţie se vorbesc lucruri cu elemente inventate. Sfârşitul? cum o vrea Dumnezeu! Noi însă avem obligaţia, acesta e lucrul central, să ne punem la punct în fiecare clipă, să nu pierdem o clipă din vedere. Adică să ai un act de prezenţă. Eu, ca duhovnic, nu sunt pentru nevoinţă, sunt pentru o stare de prezenţă continuă. Că, „dacă se întâmplă foarte multe în lume… ce facem, părinte?“ Nu poţi să te iei la luptă cu istoria. Istoria înregistrează precis evenimentele, dar tu pune-te tu la punct! Pentru că tu eşti un microcosmos în care se oglindeşte un macrocosmos, o lume întreagă.

Să ţinem de Biserică. Pentru că Biserica este acolo unde este adevărul. Dacă numai unul singur ţine adevărul, Biserica e întreagă acolo. Nu e o fracţiune de Biserică, e întreaga Biserică. Pentru că Biserica nu poate să trăiască decât numai şi numai în adevăr, pe care îl reprezintă Ortodoxia. Dacă îl ataci, eşti în afară de Biserică şi atunci intri în gloata care nu mai are nici o răspundere şi, la iad cu voi.

Dialoguri cu Părintele Arsenie Papacioc