„După păcatele mele aș merita ceva cu mult mai rău decât atât”

În orice strâmtorare sufletească s-ar întâmpla, tu să-ți spui: „După păcatele mele aș merita ceva cu mult mai rău decât atât”. Dacă, de pildă, în necaz te-ai rugat și pentru izbăvirea de necaz și s-ar părea că nu ai fost ascultat, nu deznădăjdui, ci încredințează-te cu smerenie voii lui Dumnezeu. De răbdare și de smerenie ai la tot pasul neapărată nevoie: de răbdare, că adeseori ni se întâmplă neplăceri neașteptate și de neînțeles, de care ne străduim să uităm; de smerenie – ca să îndurăm cu supunere față de voia lui Dumnezeu neplăcerile ce se întâmplă.

Dacă ți se pare că Domnul te respinge, să zici: „Fie sfânta Lui voie – fără îndoială că nu degeaba mă respinge. Ce îmi va ajuta în afară de smerenie? Mă voi smeri, și El mă va primi iarăși în mila Sa, precum este scris: m-am smerit și El mi-a ajutat mie”.

Sfântul Ioan de Kronstadt, Cunoașterea de Dumnezeu și cunoașterea de sine, Editura Sophia, București, 2010 – fragment