Descoperă-ţi rana ta medicului, spune-i şi nu te ruşina

Atunci când oamenii îşi deschid sufletul lui Dumnezeu prin intermediul duhovnicului, ei vor putea evita multe boli psihice – uneori chiar şi nebunia. Numeroşi psihiatri contemporani scot în evidenţă importanţa mărturisirii, explicând necesitatea ca oamenii să nu se închidă în ei înşişi, ci să-şi deschidă sufletul şi să-şi dezvăluie gândurile, în limbajul teologic, se spune că atunci când oamenii îşi deschid sufletul lui Dumnezeu prin intermediul duhovnicului, ei vor putea evita multe boli psihice – uneori chiar şi nebunia. Experienţa duhovnicească a noastră, a preoţilor-duhovnici, confirmă valoarea mărturisirii. Pe de altă parte, păcatele nemărturisite pot constitui o cauză a oboselii fizice, şi bineînţeles, a bolilor psihice. Vindecarea începe odată cu hotărârea de a ne mărturisi duhovnicului nostru; atât sufletul cât şi trupul se vor umple de o pace negrăită.

Cunoscând diavolul importanţa mărturisirii, se străduieşte din răsputeri să ne împiedice de a ne mărturisi păcatele: „Dorinţa diavolului este de a ne îndepărta de mărturisire, sau de-a o face prin intermediul altei persoane, sau de-a arunca vina păcatului nostru asupra altcuiva, ca şi când acela l-ar fi săvârşit” (Sfântul Ioan Scărarul). Desigur, e nevoie de mult curaj pentru a ne dezgoli rănile în faţa doctorului duhovnicesc. Sfântul Ioan Scărarul ne povăţuieşte: „Descoperă-ţi rana ta medicului, spune-i şi nu te ruşina”. Odată cu dezvăluirea bolii, să ne asumăm cu smerenie responsabilitatea propriei vinovăţii: „A mea este rana, părinte, a mea este buba. Din trândăvia mea s-a făcut, iar nu din pricina altuia. Nimeni nu este de vină, nici om, nici duh, nici trup, nici altceva, ci numai nepăsarea mea”.

Mitropolit Hierotheos Vlachos

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *