Să nu îngădui mâniei să petreacă noaptea cu tine

Omul mânios este străin de pace și departe de sănătate, căci întotdeauna are sufletul scârbit și fața palidă, iar gândul lui se schimbă, cugetele îi sunt neputincioase, acestea revărsându-se ca un rău în afară și tuturor făcându-se el priveliște rea.

Cel ce se mânie își ucide sufletul său, căci întreaga viață și-o petrece întru tulburări și departe de liniște.

Omul mânios e departe de îndelunga-răbdare și de dragoste. Din cuvintele cele deșarte ușor află el pricini de tulburare, iar din aceasta ajunge la certuri, aprinzându-se de o ură din ce în ce mai mare.

Omul mânios iubește vorbăria și se apleacă spre toate cele ce sunt de nefolos. Îi place adesea vorbirea de rău, e neputincios întru arătarea blândeții și plin de bărbăție întru viclenie. Astfel, el se face dezgustător înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. Pentru aceasta, păstrați-vă cumpătul vostru.

Să nu îngădui mâniei să petreacă noaptea cu tine. Să nu-i dai ei prilej să rămână la tine, să te întineze și să te umple de rele. (Sfântul Efrem Sirul)

Sfinții Părinți despre războiul nevăzut cu păcatele, Ed. de suflet, București, 2018