Rugăciune către Maica Domnului
Iubitoare de oameni, iubitoare de bine, iubitoare de milostivire, Maică fecioară, Mireasă a lui Dumnezeu, Stăpână și Doamnă a toată zidirea cea simțită și gândită; ca Ceea ce negrăit ai născut pe Făcătorul și Stăpânul acestora și ai îndrăzneală neasemănată către El, caută cu dragoste spre mine, ticălosul și nevrednicul robul Tău, cel ce de-a pururea întru lenevire viețuiesc și mă amăgesc și mă mânjesc cu dulcețile, întinându-mi toate mădularele mele prin vedere, auzire, prin vorbire, pipăire și miros; și făcându-mă cu totul una cu păcatul, neavând nici o parte sănătoasă. Căci fiind biruit o dată de păcat, apoi mă trage spre el de câte ori ar voi. De aceea am trebuință de mare ajutor, care nu se găsește nicăieri, decât la tine, Cea atotputernică.
Nu-ți întoarce fața ta de la mine, Maica Prea curată, căci toți m-au trecut cu vederea, proorocii, apostolii, dascălii, drepții și dumnezeieștii părinți, și am rămas singur ca un mort întru cele întunecate și în umbra morții.
Și nefiind nimeni care să-mi ajute, iar rămășița vieții mele scurtându-se, cu glas strig către tine: Născătoare de Dumnezeu prealăudată, Ceea ce pe toate le poți și pe toate le săvârșești, ca o Maică a lui Dumnezeu cercetează neputința mea, Binecuvântată, împlinind foamea și setea Lui, care este mântuirea oamenilor. De aceea te-a făcut Maică a Lui, ca să împlinești doririle Lui. Căci se bucură și se veselește când faci rugăciune pentru cei obosiți de păcate. Tămăduiește rănile mele, Preamărită! Vezi chinuirea sufletului meu, Cea cu dar dăruită! Și ținut fiind de deznădejde, puțin de nu se coboară în iad sufletul meu. Ci ajută-mi, Stăpână!
Ai milostivirea, ai iubirea de oameni, nu trece cu vederea această rugăciune ticăloasă a mea, care se aduce ție din buze spurcate, ci ajută-mi mie, celui ce de-a pururea te chem pe tine. Mântuiește-mă, Preacurată! Îndeamnă-mă, Nestricată! Liniștește-mă, Prealină! Împodobește-mă, Mireasă preafrumoasă a Părintelui ceresc! Înfrumusețează-mă, Frumusețea tuturor! Apără-mă, Apărătoare, Păzitoare, Părtinitoare, Scăpare, Ajutătoare, Acoperământ, și în toată vremea, ziua și noaptea; când dorm și când sunt treaz; când umblu sau stau, și în tot locul, în toată viața mea, fii nedespărțită de mine, căci toate le poți și nimic nu-ți este ție cu putință!
Risipește năpădirile celor potrivnici și le alungă de la mine.
Și în vremea ieșirii ticălosului meu suflet, izbăvește-mă de tirania cea înfricoșată a diavolilor celor vicleni, nelăsându-i să se bucure de mine, ci Fiul tău și sfinții îngeri să se veselească de mântuirea mea. Iar în ziua cea înfricoșătoare a Judecății întregii lumi, izbăvește-mă de munca cea veșnică și arată-mă moștenitor al slavei celei negrăite a Fiului tău și Dumnezeului nostru. Așa, Preasfântă Marie, mult milostivă, Mireasă a lui Dumnezeu, nu mă lăsa pe mine! Ca să te laud, să te binecuvântez și să te măresc pe tine. Cea mai înaltă decât toate oștile îngerești, mai cinstită decât heruvimii și mai mărită decât serafimii; Maica lui Dumnezeu cea curată și nădejdea mea cea adevărată și întemeiată acum, și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Sfântul Nicodim Aghioritul , “Apanthisma”