Părintele Cleopa, sfaturi despre cum începem viaţa duhovnicească

Sfântul Ioan Scărarul spune că „de la noii începători nu cere Dumnezeu rugăciune desăvârşită, adică rugăciunea inimii, căci a îngerilor este desăvârşirea”. Pentru noii începători se recomandă rugăciunea verbală, rugăciunea citită din cărţile de pravilă, Ceaslov, Psaltire, Acatistier, Sfânta Liturghie, slujbele zilnice ale Bisericii şi ascultarea. Sfântul Simeon al Tesalonicului zice că după vârsta duhovnicească a fiecăruia să se recomande şi lucrarea duhovnicească a rugăciunii minţii şi a inimii. Că, dacă cineva începe înainte de vreme această înaltă rugăciune, până nu este curăţit de patimi, se osteneşte în zadar şi se tulbură. Deci, nimeni să nu înceapă viaţa duhovnicească cu rugăciunea contemplativă a inimii, ci cu rugăciunea lucrătoare, care constă din metanii, închinăciuni, rugăciuni din Ceaslov, post, citirea Psaltirii şi a altor cărţi folositoare, ascultare şi smerenie faţă de toţi.

Acestea formează viaţa cea lucrătoare, care este potrivită pentru toţi, şi pentru călugări şi pentru mireni. Iar viaţa contemplativă, specifică mai ales călugărilor, constă în paza minţii, lucrarea minţii, rugăciunea minţii, rugăciunea inimii şi contemplarea sau privirile cele duhovniceşti ale inimii. Aşa ne învaţă toţi Sfinţii Părinţi, dascăli ai rugăciunii.

Ne vorbește părintele Cleopa,  volumul 5, Editura Mănăstirea Sihăstria, Vânători-Neamț, 2004 – fragment