Nu cere de la Dumnezeu cele pe care El însuşi, chiar şi fără cererea ta, ţi le dă

Nu cere de la Dumnezeu cele pe care El însuşi, chiar şi fără cererea ta, ţi le dă în Purtarea Lui de grijă – şi acestea le dă nu doar celor iubiţi ai Săi, ci şi acelora care sunt străini de cunoaşterea lui Dumnezeu, căci este spus: Când vă rugaţi, nu spuneţi multe ca neamurile (Mt. 6, 7). Cele trupeşti le caută neamurile – a zis Domnul -, însă voi îngrijiţi vă nu de cele ce veţi mânca ori cu ce vă veţi îmbrăca, căci Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de toate acestea (v. Mt. 6, 25-32). Fiul nu cere de la tatăl său pâine, ci aspiră spre ceea ce este mai de seamă şi mai scump în casa tatălui său.

Doar pentru neputinţa omului, Domnul a rânduit să cerem pâinea cea spre fiinţă, însă vezi ce a poruncit acelora care petreceau întru ştiinţă şi în duh sănătos. Lor le-a spus: Nu vă îngrijiţi de hrană, nici de îmbrăcăminte, căci dacă Domnul Se îngrijeşte de cele necuvântătoare, de păsări şi de făpturile neînsufleţite, cu atât mai mult vă poartă vouă de grijă. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă (Mt. 6,33).

Arhimandrit Serafim Alexiev, Călăuza rugătorului ortodox, Editura Sophia – fragment