O rugăciune puternică trebuie rostită cu participarea minții și a inimii

Cineva l-a întrebat pe un pustnic: „Cum să stau la rugăciune?”. Și acela i-a răspuns: „Să stai ca la Judecată, cu privirea ațintită la buzele Domnului, Care în următorul moment – așa să crezi – va pronunța ultima sentință pentru tine: „Vino la Mine!” sau „Pleacă departe de la Mine!”. Și să strigi: „Doamne, miluiește!”.

Cred, însă, că rugăciunea lui Iisus este cea mai bună sau mai puternică rugăciune pentru orice situație, numai că nu trebuie s-o rostim mecanic, fără simțire, ci cu participarea minții și a inimii.

Sfântul Teofan Zăvorâtul, Călăuzire către viața duhovnicească, Editura Egumenița – fragment