Cum poate lucra numele lui Hristos în cel care simte durere în inima sa de la silirea rugăciunii?

Cel care are înlăuntrul său scris acest nume dumnezeiesc al lui Hristos, prin silirea rugăciunii inimii, când va auzi cu urechile sale acest nume, atât de multă evlavie va avea încât i se va umple sufletul de ea. Lângă această evlavie dumnezeiască îi vine si o bucurie de o dulceată nespusă în cugetul său. Pentru că îl aude ca pe numele unui prieten foarte apropiat si foarte drag. De aceea încep să curgă lacrimi din ochii lui de atâta bucurie. Inima lui vrea să iasă din piept tresăltând si bucurându-se de rugăciune. Sufletul lui se bucură în bucuria Domnului. Toate acestea, deci, ce altceva să însemne, ce altceva să arate, dacă nu apropierea pe care o are acel suflet de Hristos si cum poate lucra numele lui Hristos în cel care simte durere în inima sa de la silirea rugăciunii?

Dar pentru că cel care ajunge să fie atât de apropiat cu Hristos nu se mai teme de durerea inimii, nici nu se mai înspăimântă la gândul acesteia, pentru că a primit deja înstiintare si asigurare de locul unde va ajunge atunci când sufletul va părăsi trupul lui, din gura lui, din cugetul lui, din inima lui si din sufletul lui nu mai lipseste nici o clipă numele lui Hristos; „Hristoase al meu! Hristoase al meu!” se spune înlăuntrul lui mai mult decât propriile respiratii. Oriunde priveste si orice vede, „Hristoase al meu” îi vine mai înainte în minte. Orice aude, „Hristoase al meu” se aude deja mai repede. Oriunde merge si oriunde se plimbă, „Hristoase al meu” merge înainte si îl conduce. Când doarme, „Hristoase al meu” doarme împreună cu el. Când mănâncă, „Hristoase al meu” este mâncat împreună cu mâncarea respectivă. Când lucrează lucrul mâinilor, „Hristoase al meu” îi stă înainte.

Un aghiorit necunoscut si deznãdãjduit , Vedere duhovnicească

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *